CANTARE LITURGICA -Heruvicul

Rugaciunile zilelor saptamanii

Cunoscand marele folos al puterii rugaciunilor, Sfintii Parinti au alcatuit, pe langa cele sapte laude, pe care fiecare crestin este dator a le citi zilnic, si alte laude duhovnicesti educative, doxologii, felurite cereri si rugaciuni pentru fiecare zi a saptamanii. Asa vedem in scrierile Sf. Efrem Sirul, s.a. Cu gandul bun de a se folosi binecredinciosii crestini si prin citirea acestor rugaciuni, le dam aici mai prescurtate, spre a se folosi de ele in fiecare zi a saptamanilor din cursul restului vietii lor.
              ,din cartea "DAI VOINTA IEI PUTERE" - Protosinghel Nicodim Măndiţă si Acatistul Maicii Domnului "IZBAVITOAREA"

                                   Rugaciunea de Duminica

      Ziua Duminicii imi aduce aminte de atotputernicia Ta, Stapane, cu care ai zidit lumea si Ai rascumparat pe om. Tie, deci, Iubitorule de oameni Doamne, ma inchin si-Ti multumesc foarte pentru darurile cele mari ce Ai facut si Le faci tuturor fapturilor Tale.
    Inima mi se bucura si se desfateaza cand stau si cuget cum ca numai Tu Insuti esti Dumnezeu Atotsfant, Atotintelept, Atotputernic, Necuprins, incat nici o bunatate si nici o marire nu-Ti lipseste. Tu esti unul Dumnezeu in trei fețe: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevarat, Te marturisesc si Te maresc, Tie ma inchin si-Ti servesc pururea, cu toata inima si cu toata puterea.
    O ! Parinte Sfinte, indura-Te de noi!
    O ! binecuvantate Fiule al lui Dumnezeu, miluieste-Ne de iad!
    O ! Duhule sfinte, da-Mi darul si acoperamantul Tau!
   Mult indurate Stapane! Rogu-Te sa uiti pacatele mele cele multe, dupa multimea indurarilor Tale. Multumesc din toata inima pentru bunatatile ce-Mi trimiti in toate zilele, mai vartos insa pentru rabdarea Ta cea mare, ca nu M-ai pedepsit dupa multimea pacatelor mele, ci astepti cainta mea, ca un iertatoriu atotbun si indurat.
   Doamne Iisuse Hristoase, da-Mi darul ca sa petrec bine si crestineste in aceasta saptamana si sa nu mai pacatuiesc Tie, nici cu cugetarea, nici cu cuvantul si nici cu fapta, intru marirea si onoarea Invierii Tale celei de a treia zi si a venirii Duhului Tau celui Sfant asupra Apostolilor.
    Indeosebi ma rog pentru ajutorul Tau, preabunule Stapane, ca sa ma cunosc pe mine, sa ma caiesc de pacatele mele si sa ma indrept cu marturisirea; iar in ceasul mortii sa fiu aflat pregatit, cuminecat si cu inima curata, si sa fiu aflat demn de imparatia Ta cea vesnica. Amin.

                                      Rugaciunea de Luni

      Doamne Iisuse Hristoase, cu adanca umilinta recunosc si marturisesc ca in toata ziua pacatuiesc contra iubirii Tale dumnezeiesti. Deci, astazi, ca este luni si inceputul saptamanii, ma rog cu umilinta indurarii Tale celei mari: iarta-Mi pacatele cele de voie si fara de voie si-mi ajuta sa pun inceput bun si sa port mai multa grija de sufletul meu, pentru care Ai rabdat atatea dureri la Sfanta Ta Rastignire !
    O, Doamne ! astazi Iti dau sufletul si trupul meu si vointa mea, rugandu-Te sa fie voia Ta cu mine dupa buna placerea Ta. Pedepseste-Ma, Doamne, dupa indurarea Ta, in aceasta lume, iara nu in cealalta viata, si iarta pe cei vii si pe cei raposati, pentru rugaciunile Sfintei Tale Biserici si pe toti Ne invredniceste de marirea Ta in Rai.
    La aceasta pun mijlocitori pe Sfintii Tai Ingeri, catre care zic: O, cerestilor servitori si pazitori ai oamenilor, voua ma inchin si va multumesc pentru ajutorul si conducerea ce ne-o dati in toate zilele, noua, nevrednicilor si pacatosilor! Izbaviti-ma de vrajmasii cei vazuti si de cei nevazuti, ca sa nu mai pacatuiesc de acum inaintea Dumnezeului meu! Invredniciti-ma sa va vad la moartea mea stand in jurul meu si sa duceti sufletul meu in cer, ca sa se inchine Maririi Feței lui Dumnezeu, iar voua sa va multumesc acolo pentru purtarea de grija ce ati facut pentru mine si binele vostru sa-l spun cu glas neincetat in veci. Amin.

                                     Rugaciunea de Marți  

      Doamne, Dumnezeul meu, osandit stau inaintea Feței Tale celei Sfinte si-mi marturisesc nevrednicia, neputinta si saracia mea cea mare. Pentru aceasta ma rog Tie, o, Izvor dulce si noianul indurarii, deschide stavilile cerului si ploua asupra mea bunatatile indurarii Tale, pentru ca sa pot scoate lacrimi, sa plang, sa spal si sa curatesc sufletul meu de intinaciunea pacatelor, cu cainta tare si adevarata. Si ca sa-Mi dai acest dar, Stapane, pun mijlocitor pe Inainte-Mergatorul Ioan, catre care zic: O, invatatorule al caintei si marite Proorocule, care esti mai mare decat toti proorocii, precum Insusi Fiul lui Dumnezeu te-a numit in Sfanta Evanghelie, tu, care ai aratat poporului pe Stapanul Hristos, tu, care L-ai botezat in Iordan si ai vazut cerurile deschizandu-se, tu, care ai auzit glasul Parintelui ceresc si ai vazut pe Duhul Sfant ca un porumbel pogorandu-Se peste El, rogu-te, ajuta-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai in cer inaintea Judecatorului vesnic si fa sa Se Indure de mine, caci ai multa indrazneala la iubirea Lui. Intinde mana aceea cu care L-ai botezat si strica cugetele mele cele rele si ma intareste sa-mi petrec viata pe calea cea buna a lui Dumnezeu. O, Proorocule, lumineaza-mi mintea cu poruncile Domnului, ca sa le tin minte si sa le pazesc pana la sfarsitul vietii mele. Si sa stai langa mine in ora mortii mele si sa ma duci pocait inaintea Stapanului meu Dumnezeu. Roaga-te inca si pentru toata lumea, ca Dumnezeu sa dea ajutor crestinilor, si celor vii si celor raposati, sa-I odihneasca de nevoile cele multe, sa Le dea toate cele de trebuinta si sa-I invredniceasca Imparatiei Sale. Amin.

                                     Rugaciunea de Miercuri

      Doamne Atotputernice si mult Indurate ! Imi aduc aminte ca Te-ai nascut Om din Sfanta Fecioara in pestera si Ai fost vandut cu treizeci de arginti de ucenicul cel viclean, ca sa Ne rascumperi pe noi, pacatosii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, indura-Te de mine, vanzatorul.
    Primeste, Doamne, aceasta mica a mea rugaciune si umilinta mea, ca ma intristez pentru ca Te-am intristat si ma amarasc pentru ca Te-am suparat fara de numar. La Tine, preabunule Mantuitor, am toata nadejdea si cred ca Tu, Care din iubirea catre oameni Ai primit sa Fii vandut pentru noi, Te vei indura si de mine acum, sa Ma mantuiesti de chinurile cele de aici si sa Ma invrednicesti Imparatiei Tale.
    Nu Te indeparta de la mine, Doamne, ci ajuta-Mi ca in toate sa fac voia Ta si sa nu Te mai rastignesc in toate zilele cu faptele mele cele pacatoase, nici sa Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum faceau iudeii cei necredinciosi in timpul Sfintelor Tale Patimi, ci, ca femeia cea pacatoasa, sa-Ti spal picioarele cu lacrimile ochilor mei, pentru ca sa ma invrednicesc a auzi si eu din gura Ta cea dulce: "Iertate sa-ti fie pacatele..." Amin.

                                         Rugaciunea de Joi

      Doamne Iisuse Hristoase, Fiule si Cuvantul Lui Dumnezeu Tatal, Care in ziua de astazi Ai luat Cina cea de pe urma cu ucenicii Tai si cu mare umilinta Ai spalat picioarele lor si ale ucenicului ce Te-a vandut! Apoi luand paine si vin in mainile Tale cele Sfinte si binecuvantandu-Le cu puterea Ta cea dumnezeiasca, Le-ai facut insusi Trupul si Sangele Tau, cu care I-ai impartasit, zicand: "Luati, mancati si beti, ca acestea sunt Trupul si Sangele Meu, pentru ca sa se ierte pacatele voastre". Cel ce tot in ziua aceasta Te-ai inaltat la cer si Ai sezut de-a dreapta Lui Dumnezeu, Tatalui Tau, sa imparatesti impreuna cu El in veci, ca Unul-Nascut, Fiul Sau preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugaciunile ucenicilor Tai si cele ale Sfantului Nicolae, Iarta pacatele noastre, ale tuturor, ale celor vii si ale celor morti.
    Da-Mi, Doamne, lacrimi fierbinti, ca sa-mi plang pacatele. Darul Tau cel curatitor care a spalat picioarele ucenicilor Tai, sa spele si sa curateasca inima mea cea necurata si sufletul meu, ca astfel, cu vrednicie, cu curatie si cu umilinta sa ma impartasesc cu Sfintele Tale Taine, acum si in vremea mortii mele, iar in timpul despartirii mele, cu bucurie sa se suie sufletul meu impreuna cu Tine, si fara de nici o frica sau impiedicare sa trec vamile vazduhului, intrand la marirea Ta cea cereasca.
    Ajuta-Mi, Doamne, ca sa Te maresc si in veci sa ma inchin numelui Tau celui Sfant. Amin.

                                       Rugaciunea de Vineri

      Doamne Iisuse Hristoase, Mantuitorul cel dulce al sufletului meu, in aceasta zi a rastignirii Tale, in care pe Cruce Ai patimit si Ai luat moarte pentru pacatele noastre, ma marturisesc inaintea Ta, cum ca eu sunt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe.
   Ma rog insa bunatatii Tale celei nespuse, invredniceste-Ma cu darul Tau, Doamne, ca si eu sa pot rabda patimi pentru credinta, speranta si iubirea ce le am catre Tine, precum Tu, Cel indurerat, Ai rabdat pentru mantuirea mea.
    Intareste-Ma, o, Doamne, ca de astazi inainte sa port Crucea Ta cu bucurie si cu mare cainta, si sa urasc cugetele si vointele mele cele rele.
    Sadeste in inima mea intristare de moartea Ta, pe care sa o simt precum au simtit-o iubita Ta Maica, ucenicii Tai si femeile purtatoare de mir, ce stateau langa Crucea Ta.
    Lumineaza-Mi simtirile cele sufletesti, ca sa se miste si sa priceapa moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut fapturile cele neinsufletite cand s-au miscat la Rastignirea Ta, si, mai vartos, cum Te-a cunoscut talharul cel credincios, si, pocait, Ti s-a plecat, de L-ai primit in rai. Da-Mi, Doamne, si mie, talharului celui rau, darul Tau, precum atunci L-ai dat aceluia, si-Mi iarta pacatele pentru Sfintele Tale Patimi si cu buna intoarcere si cainta Ma aseaza impreuna cu el in rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce-Mi esti.
     Ma inchin Crucii Tale, Hristoase, si pentru iubirea Ta catre noi, zic catre dansa:
    Bucura-te, Sfanta Cruce a lui Hristos, pe care ridicat si pironit fiind Domnul, A mantuit lumea;
     Bucura-te, pom binecuvantat, pentru ca tu ai tinut Rodul vietii, Care Ne-a mantuit de moartea pacatului;
     Bucura-te, toiagul cel tare, care ai sfaramat usile iadului;
     Bucura-te, cheia imparateasca, care ai deschis usa raiului.
     O, Hristoase al meu rastignit, cate Ai patimit pentru noi ! Cate rani, cate scuipari, cate batjocuri si cate ocari Ai rabdat pentru pacatele noastre, si pentru ca sa Ne mai Dai inca si pilda de adevarata rabdare in suferintele si necazurile vietii acesteia !
     Si fiindca acestea Ni Le trimite Dumnezeu pentru pacatele noastre, ca sa ne indreptam si sa ne apropiem de El, si asa numai spre folosul nostru Ne pedepseste in aceasta viata, de aceea, rogu-Ma Tie, Stapane, ca la necazurile, ispitele si durerile cate ar veni asupra mea, sa-Mi inmultesti impreuna si rabdarea, puterea si multumirea, caci cunosc ca neputincios sunt de nu ma Vei intari, orb, de nu ma Vei lumina, legat, de nu ma Vei dezlega, fricos, de nu ma Vei face indraznet, pierdut, de nu ma Vei cauta, sclav, de nu ma Vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si pe care o maresc, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

                                      Rugaciunea de Sambata

      Doamne Iisuse Hristoase, Judecatorul meu prea drept, cunosc ca pacatele mele sunt fara de numar. De aceea, Te rog in aceasta zi, in care de Iosif si de Nicodim pus fiind in mormant, Te-ai pogorat in iad cu Sfantul si Indumnezeitul Tau Suflet, si de acolo Ai indepartat intunericul cu lumina Dumnezeirii Tale si Ai adus bucurie nespus de mare stramosilor nostri, caci I-ai mantuit din robia cea cumplita si I-ai suit in rai, ingroapa pacatele si cugetele mele cele rele si viclene, ca sa piara din mintea mea si sa nu se mai lupte cu sufletul meu. Lumineaza intunecatul iad al inimii mele, alunga intunericul pacatelor mele si suie mintea mea la cer, ca sa ma bucur de fata Ta.
   Asa, Doamne, primeste umila mea rugaciune ca o tamaie mirositoare, pentru rugaciunile iubitei Tale Maice, care Te-a vazut pe Cruce pironit intre doi talhari si de durerile Tale cumplite i s-a ranit inima, care impreuna cu ucenicii si cu mironositele Te-a pus in mormant, care a treia zi Te-a vazut inviat din morti si la Inaltarea Ta Te-a vazut suindu-Te de la pamant la cer, insotit de Sfintii Tai Ingeri.
   Indura-Te, Doamne, si de cei vii si de cei morti, pentru rugaciunile sfintilor Tai, catre care zic si eu nevrednicul: O, fericiti servitori ai Lui Dumnezeu, nu incetati a va ruga Lui ziua si noaptea, pentru noi, nevrednicii, care pururea gresim cu atatea nenumarate pacate! Mijlociti pentru noi darul si ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu stim a-l cere dupa cuviinta. Nu incetati a va ruga, pentru ca prin rugaciunile voastre, pacatosii sa castige iertare, saracii ajutor, intristatii mangaiere, bolnavii sanatate, cei slabi la minte intelepciune, cei tulburati liniste, cei asupriti ocrotire, si toti impreuna darul Lui Dumnezeu spre folosul cel sufletesc, in marirea Lui Dumnezeu Celui in Treime laudat, Caruia I se cuvine cinste si inchinare in veci. Amin. 

sursa: http://www.sfantulnectarie.ro

RACLA CU SFINTE MOASTE din parohia noastra

Prilej de mare sărbătoare şi bucurie duhovnicească in parohia noastra-6 aprilie2014.
Cu voia Bunului si Multmilostivului Dumnezeu ,cu aprobare si BineCuvantare de la Prea Sfinţitul Episcop †Siluan,si prin stradania preotului paroh(Florea Virgil Ion) parohia noastră "Sfintii Parinti Ioachim si Ana"din Tivoli este deţinătoare de PARTICELE din sfintele moaşte ale:
Sfintilor Ioachim si Ana
Sfanta Maria Magdalena
Sfantul Ierarh Nicolae
Sfantul Vasile cel Mare
Sfintii Apostoli Petru si Pavel
Sfantul Ioan Botezatorul
Sfantul Apostol Andrei
Sfantul Iacov
Sfanta Varvara
Santa Lucia
Santa Ecaterina
Sfanta Valentina
Sfantul Dimitrie izvoratorul de Mir
Sfantul Sebastian
Sfantul Gheorghe
Santa Petronilla
Sfantul Marcu
Sfanta Maria Egipteanca
Sfanta Fevronia
Sfanta Clara
Sfanta Teodora,pe care le-am primit în dar .
Credinciosii vor putea aduce inchinare si rugaciune catre aceste sfinte moaste pe tot parcursul anului bisericesc.Slava Bunului si Preamilostivului Dumnezeu pentru toate binefacerile pe care le revarsă peste noi toți+                                               

 Domnul sa ne invredniceasca a marturisi din adancul sufletului ca “Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai” si ca “prin Sfintii care sunt pe pamantul Lui, minunata a facut Domnul toata voia intru ei” (Psalm 67, 36; 15, 3).

Inchinarea noastra in Duh si Adevar

Va prezentam imagini de la Taina Sfantului Maslu care s a savarsit marti seara,15 iulie a.c.in parohia noastra.

Un copil de 11 ani a mers ca urmare a minunii Maicii Domnului din Valanas (Cipru) Un copil de 11 ani a mers ca urmare a minunii Maicii Domnului din Valanas (Cipru)

protathlima.com

Credinţa lui în Născătoarea de Dumnezeu, şi mai exact în Născătoarea de Dumnezeu din Valanas – Lania l-a ajutat pe un băiat de 7 ani să depăşească grave probleme de sănătate în momentul în care ştiinţa a ridicat mâinile în semn de neputinţă.

Despre istoria sa emoţionantă, micuţul şi familia lui au vorbit la principalul buletin de ştiri tv al CYBC.

După cum s-a spus, din cauza unor tumori la cap şi la coloana vertebrală, copilul era imobilizat în scaunul cu rotile şi medicii au exclus posibilitatea ca el să meargă din nou.

De Crăciun, micuţul a fost internat într-un spital din Germania şi când s-a întors în Cipru, cu toate speranţele de a se vindeca destrămate, a citit o carte despre istoria şi minunile Născătoarei de Dumnezeu din Valanas.

De atunci, dorinţa micuţului a fost să doarmă sub icoana Născătoarei de Dumnezeu, pe care, după cum a spus, a văzut-o de trei ori în vis.

În luna aprilie a anului trecut a dormit sub icoana Născătoarei de Dumnezeu în  paraclisul din Lania.

De atunci, sănătatea lui a cunoscut îmbunătăţiri constante şi anul acesta, în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, micuţul a vizitat şi a venerat icoana Născătoarei de Dumnezeu din Valanas nu în scaunul cu rotile, ci mergând pe picioarele sale!

Traducere: http://acvila30.ro/

sursa: http://www.impantokratoros.gr/minunea-vindecarii.ro.aspx

Fapta buna este sufletul credintei crestine !

Motto: “ Da cat poti da. De ai un ban, cumpara cu el cerul, nu pentru ca acesta este asa de ieftin, ci pentru ca Dumnezeu este asa de milostiv si iubitor.”
(Sfantul Ioan Gura deAur)

   

Viata fiecaruia dintre noi trebuie traita in spiritul iubirii si ascultarii de Dumnezeu, si al iubiri aproapelui, dupa pilda samarineanului cel milostiv. Astfel, cununa vietii crestinesti este impletita din laurii faptelor bune. Ele sunt dovezile harului divin si roadele credintei crestine. Cum creste arborele din radacini si fructele din ramurile lor, asa izvorasc faptele bune din credinta si din har. In faptele bune, avem certificatul prin care se adevereste Ortodoxia, una din conditiile mantuirii noastre. Niciuna dintre religiile lumii nu pune atata greutate pe valoarea faptelor bune, cum pune Crestinismul.

   De la inceputul vestirii Evangheliei, Mantuitorul adreseaza ascultatorilor si ucenicilor Sai aceste cuvinte de indemn la fapte bune: “Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor ca vazand ei faptele voastre cele bune, sa mareasca pe Tatal vostru cel din ceruri.” (Matei 5, 16) Faptele bune preamaresc pe Dumnezeu inaintea oamenilor. Crestinul se aseamana cu lumina care arde si lumineaza. Menirea lui este sa inlature intunericul din jur si sa fie, pentru alti oameni, unealta binelui, fiinta in care sa se fericeasca si sa se proslaveasca Dumnezeu.

   Tatal ceresc este Cel ce a gatit pentru noi faptele cele bune, pentru a umbla in ele, si tot El ne intareste si ne desavarseste in tot cuvantul si lucrul bun. Prin urmare, fapta buna este semnul ca traim in Hristos, fara de care nu putem face roade spre mantuire.

   Fapta buna este sufletul credintei crestine. Nu poti spune nimic despre credinta ta, daca nu o arati in fapte. “Caci precum trupul fara de suflet este mort, asa si credinta fara de fapte, este moarta” (Iacov 2, 14-26). Cei ce cred in Dumnezeu, trebuie sa fie in frunte cu faptele bune, facute cu toata smerenia si iubirea, ca sa fie in toate desavarsiti. Faptele bune sunt arvuna mantuirii si insotitoarele noastre dupa moarte. Ele sunt jertfa cea bine primita inaintea lui Dumnezeu.

   Omul fara fapte bune este ca pomul neroditor, este sterp si netrebnic. Vremea vietii prin care trecem ne da tuturor posibilitatea sa sporim duhovniceste, sa ne imbogatim moral si sa cunoastem fericirea daruirii, pentru ca: “Fericiti cei milostivi caci aceia se vor milui” (Matei 5, 7). Fapta buna devine astfel jertfa de daruire facuta din iubire pentru aproapele tau, hrana spirituala ce te inalta si te lauda inaintea lui Dumnezeu.

   E drept ca, in privinta daruirii, sunt oameni ca de piatra; adica, dau numai loviti si cu sila, altii sunt ca buretele; adica dau numai presti; iar altii sunt ca fagurele; adica dau cu prisosinta si din toata inima; dau cum da pamantul - mai mult decat primeste, fiindca in el pui un bob si iese un spic. Fapta buna trebuie sa urmeze exemplul daruiri lui Dumnezeu, Care face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni.

   Facerea de bine aduce nume bun si bucurie sarbatorilor. Multi dintre noi ne facem daruri, unii altora, fara sa cunoastem adevaratul sens al acestui gest. Ei bine, orice dar facut cuiva este rodul plin de iubire, in al carui prisos, lipsindu-ne pe noi, daruim celui de langa noi: parinti, frati, rude, prieteni, cunoscuti sau necunoscuti.

   Nu trebuie uitat faptul ca, din dulceata milosteniei au gustat si Sfintii Parinti, cei cu ale caror rugaciuni mijlocim la Hristos. Toti si-au incununat viata cu fapte bune, prin ele arvunindu-si mantuirea. Sfantul Ierarh Nicolae atat de iubit de noi toti, Sfintele cuvioase Parascheva si Filoftea, sunt exemple de urmat pentru noi in urcusul nostru duhovnicesc.

   Asfel, daca unul dintre Sfinti ar fi intre noi, si s-ar desprinde dintr-o icoana acum, iata ce ne-ar invata: ne-ar vesti Evanghelia faptelor bune, Evanghelia milosteniei si darniciei. Ne-ar vesti, cu cuvintele si cu exemplul vietii lui de indreptator al credintei, de chip al blandetei si de invatator al infranarii, Evanghelia faptelor indurarii sufletesti si trupesti, caci: “Toata darea cea buna si tot darul desavarsit de sus este, pogorand de la Tine, Parintele Luminilor, si Tie slava si multumita si inchinaciune inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in veci vecilor. Amin!” (Rugaciunea Anvonului – de la Sfanta Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur).

Imaginile de mai sus il reprezinta pe parintele protopop Florea Ion in cadrul savarsirii Sfantului Maslu †

 Sursa textului : http://parintelemarius.blogspot.it/

Despre Pocainta si spovedanie - Staretul Efrem Athonitul

Staretul Efrem Atonitul

Taina pocăinţei este cea mai mare şi mai binecuvântată taină, care ne pregăteşte minunat pentru ceruri… Nici un păcat de pe pământ nu este de neiertat pentru omul care s-a pocăit şi pentru Dumnezeul iubirii Care îl primeşte… Dumnezeu este mulţumit şi Îşi află odihnă în omul care se pocăieşte, oricât de păcătos ar fi fost el. Pocăinţa este mereu deschisă pentru fiecare om păcătos. Dumnezeu voieşte doar mărturisirea greşelii. De aici înainte se sfârşesc toate. Prin smerenie, ajungem la spovedanie şi spovedania aduce curăţia, iar curăţia aduce vederea lui Dumnezeu.

Lacrimile sufletului pocăit curăţesc inima, mintea, sufletul, trupul, viaţa, cuvântul, curăţesc chiar şi fiecare gest al omului.

Niciodată să nu pierdem nădejdea. Oricât am cădea şi ne-am răni, să nu deznădăjduim. De vreme ce Dumnezeu ne dăruieşte viaţa, aceasta constituie o garanţie a lui Dumnezeu că ne aşteaptă. Dacă Dumnezeu nu ar fi preamilostiv, nimeni nu s-ar mântui… Hristos ne aşteaptă, nu trebuie să întârziem şi să amânăm.

Dacă harul lui Dumnezeu nu ne luminează, nu ne vom schimba. Dacă ne schimbăm, dacă ne pocăim, dacă ne gândim să ne întoarcem, este harul lui Dumnezeu. Însă pentru ca harul lui Dumnezeu să vină la noi, trebuie să fim primitori… Nepăsarea şi trândăvia împiedică bunătăţile lui Dumnezeu să vină spre noi.

Postul Mare este perioadă de curăţie, lacrimi, rugăciune şi apropiere de Dumnezeu. Biserica, ca mamă duhovnicească ce ne este, are grijă de sănătatea sufletului nostru şi, printre alte leacuri, ne oferă şi leacul postului, al rugăciunii, al milosteniei, al spovedaniei şi al Sfintei Împărtăşanii.

Postul, printre altele, înfrânează poftele dobitoceşti pe care le avem şi este mereu de folos sufletului şi trupului.

Toţi suntem păcătoşi. Nici unul nu a umblat pe pământ fără de păcat, numai Dumnezeul-om, Iisus Hristos. Prin urmare, toţi avem nevoie de pocăinţă şi de întoarcere la Dumnezeu, şi doar prin pocăinţă sinceră şi spovedanie ne vom curăţi. Căci oricine vine în lumina sfintei spovedanii va primi iertare de la Dumnezeu prin reprezentantul Său – duhovnicul.

Oricât ne-am murdări şi oricât am păcătui, când ne pocăim, când ne întoarcem, când cădem la Dumnezeu cu pocăinţă curată şi mărturisire adevărată, e cu neputinţă să nu primim iertare de la Dumnezeu.

Trebuie să credem pe deplin în puterea Tainei, că toate primesc iertare şi se şterg, şi cartea păcatelor noastre devine albă. Ceea ce nu a fost mărturisit, aceasta se va judeca. Orice greşeală care a trecut prin tribunalul spovedaniei este ştearsă şi omul trece cu bine.

Virtutea pocăinţei niciodată nu ajunge la desăvârşire.
Cugetarea la răstignirea, punerea în mormânt şi Învierea lui Hristos, şi la alte cugetări sfinte să nu înceteze nicicând din lucrarea noastră lăuntrică, deoarece toată această lucrare este: păzirea minţii, a inimii şi a trupului. Când această lucrare se înfăptuieşte, cealaltă, a diavolului, este alungată. Împiedicăm cugetele rele şi nu le lăsăm să se apropie de noi. Şi fiecare cuget rău este o muşcătură a diavolului. Şi fiecare muşcătură a diavolului are înăuntru otravă duhovnicească. Otrăveşte inima cu licoarea plăcerii pătimaşe. Otrăveşte, de asemenea, şi cugetul, căci fiecare imagine scârboasă conţine în ea chiar această otravă.

Când cugetele rele ne înţeapă cu otrava plăcerii şi le alungăm, când alungăm imaginea rea, păcătoasă, pătimaşă şi scârboasă din închipuirea noastră, atunci vom scăpa de moartea sufletească adusă de păcat.

Aceasta o vom izbuti când vom lucra trezvia. Când ne vom aduce aminte de moarte, de judecata lui Dumnezeu, de iad, de rai, de veşnicie. Însă când lăsăm mintea noastră liberă, fără luare-aminte, această libertate o va conduce la risipire. Risipirea va aduce scârboşenie, şi în continuare pierzanie. Dar când suntem cu luare-aminte la ce ni se întâmplă, când lucrăm trezvia şi priveghem pentru sufletul nostru, atunci oprim tot acest şir de păcate.

Cartea curată a faptelor noastre se pregăteşte de aici, precum paşaportul… Când paşaportul sufletului nostru va fi bine întocmit faţă de Legea dumnezeiască, nu ne vor putea opri vameşii văzduhului care împiedică mersul sufletului spre înălţimi.
Omul care-şi plânge păcatele sale nu piere. Omul care plânge nu pierde râvna şi frica dumnezeiască din viaţa sa. Lacrimile pocăinţei sunt o îmbăiere a sufletului.
Pocăinţa sinceră şi adevărată ia locul primului botez, pe care l-am murdărit cu toţii, ca nişte păcătoşi.

Conştientizarea stării de păcătoşenie i-a ajutat pe mulţi să devină mai smeriţi şi smerenia este cea care-l familiarizează mai tare pe omul păcătos cu Dumnezeu.

Orice vine în lumina spovedaniei, oricâte păcate sunt mărturisite, primesc automat iertare, însă vindecarea rănilor sufleteşti se face în timp, după cât de mult s-a rănit pe sine acela.

Pocăinţa îndurerată şterge păcatele şi Dumnezeu le uită, ca şi când nu ar fi avut loc.

Deoarece noi, oamenii, suntem păcătoşi, avem dreptul să ne pocăim şi să ne sfinţim. Păcatele sunt ale noastre, sfinţirea este a lui Dumnezeu.

Să alergăm cu toţii, ca păcătoşi ce suntem, la Taina atotputernică a Sfintei Spovedanii, ca să ne îmbăiem şi să ne mântuim fără plată.

Încrederea în sinele nostru este egoism şi mândrie. Când se urmează pilda Sfântului Apostol Petru, care a plâns amarnic, vina se şterge. Lacrimile spală greşeala, oricât de rea, murdară, învrăjbită, cruntă şi plină de ură ar fi ea. Greşeala pe care am făcut-o se spală cu lacrimile amare ale pocăinţei şi omul revine la starea lui de dinainte.

Stăruind, pomenind numele lui Dumnezeu, se sfinţeşte mintea, inima şi gura omului… Lucrul de care suntem chemaţi să ne îngrijim foarte mult este lupta pentru mântuire.

Orice ne-ar face, să-i iertăm şi să ne rugăm pentru vrăjmaşii noştri, pentru toţi. Dar dacă ne rugăm doar cu buzele şi în interior avem ură şi nu iertăm, nu facem nimic.

Să ne nevoim acum şi să facem pregătiri pentru Cer. Căinţa de după moarte nu ne va folosi deloc.

Când omul se pocăieşte de păcate şi se întoarce către Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu îşi întinde braţele şi-l îmbrăţişează pe omul păcătos care se întoarce, şi oricâte murdării şi pete ar avea, se curăţeşte şi devine porumbel neprihănit… Pocăindu-se sincer, omul ajunge la o măsură înaltă a virtuţii şi se mântuieşte.

Sfinţii Părinţi erau severi cu ei înşişi, dar cu alţii erau foarte îngăduitori, căci îi vedeau cu duhul iubirii lui Dumnezeu
Atât de frumos este Dumnezeu! Avem o credinţă atât de frumoasă, avem o Ortodoxie atât de minunată, avem un asemenea Dumnezeu, dar nu vrem să-L înţelegem.

Nu există suflet de creştin ortodox pentru care, atunci când acesta îşi plânge păcatele, Dumnezeu să nu iconomisească mijloc de mântuire. Când omul caută mântuirea, găseşte căi şi mijloace ca să atragă mila lui Dumnezeu asupra sa, de aceea trebuie să nu trândăvim, ci să ne pregătim.

Dacă Dumnezeu vede lacrimile omului, pocăinţa lui, îl iartă. Cu cât mai mare este pocăinţa, cu atât se bucură Dumnezeu şi îşi află odihnă în omul pocăit.

Dumnezeu îngăduie de multe ori ca cei mândri să cadă, pentru a se statornici mai bine în pocăinţă profundă, şi totodată pentru a se folosi şi ceilalţi…

Dumnezeu ne iartă toate păcatele mărturisite, e de-ajuns să ne pocăim. Să cerem de la Dumnezeu să ne dea pocăinţă, întoarcere, dorinţă de mântuire, şi să ne arate cum să ne ispăşim păcatele noastre încât ele să ne fie şterse şi să găsim milă.

Când cineva are grijă să evite, pe cât e posibil, greşelile, nu se va cutremura în faţa dreptăţii lui Dumnezeu.

Sfinţii plângeau şi noi suntem nepăsători. Ne gândim la atât de multe lucruri, dar un lucru trebuie, şi acestui lucru foarte important, pregătirii şi aducerii aminte de moarte, nu îi dăm nici o atenţie.

Să ne rugăm ca ochii liniştiţi ai Hristosului nostru să nu se întoarcă de la noi în ceasul Judecăţii. Să ne privească cu veselie şi să ne dea de veste că El Îşi află odihna în noi pentru că ne-am nevoit pentru numele şi iubirea Sa.

Frumuseţea Feţei dumnezeieşti a lui Hristos nu poate fi egalată de mii de raiuri!… Chinurile, ispitele, necazurile şi durerile vieţii de acum sunt nimicuri în comparaţie cu ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc pe El, pentru copiii Lui!

Când se teme un om? Se teme când îl apasă povara conştiinţei. Iar povara conştiinţei începe cu fărădelegea. Cum e posibil ca un om să aibă mângâiere de la Dumnezeu când nu ţine poruncile Lui? Când conştiinţa lui îl acuză că este călcător de lege? Omul primeşte mare binecuvântare când se împacă cu Dumnezeu prin pocăinţă adevărată şi spovedanie curată; atunci curajul lui este de o valoare duhovnicească nepreţuită.

Vă dăruiesc din toată inima urările mele de sporire duhovnicească şi fie ca lucrarea curăţiei să fie mai rodnică, taina pocăinţei să se întindă pretutindeni şi sufletele să găsească această îmbăiere izbăvitoare, să se curăţească, să devină neprihănite şi să dobândească mângâierea lui Dumnezeu. Să ne rugăm pentru toţi oamenii care suferă trupeşte şi sufleteşte.

Extras din: DESPRE CREDINŢĂ ŞI MÂNTUIRE, Părintele Efrem Athonitul

PRAVILA de rugaciune- de la un pustnic

Această pravilă de rugăciune am primit-o de la o cunoștință care o avea de la un parinte pustnic bătrân care a sihastrit în tinerețile lui. Am fost foarte încântat de ea, fiind foarte cuprinzătoare. Cred că pustnicul a compus-o din inima lui și spre sfârșitul vieții a dat-o și altora să le fie de folos sufletesc. Eu am îndrăgit-o din prima clipă și m-am gândit să o postez aici - poate cuiva îi va fi de folos!
Îţi mulţumim Doamne pentru toate binefacerile Tale, care ni le-ai făcut şi ni le faci nouă! o metanie
Îţi mulţumim Doamne pentru toate suferinţele şi patimile Tale, şi pentru tot ce-ai lucrat pentru mântuirea noastră! o metanie
Îţi mulţumim Doamne pentru bunătăţile pe care ni le-ai dat nouă şi pentru că nu ne-ai pierdut din cauza fărădelegilor noastre! o metanie
Iartă Doamne păcatele şi greşelile fraţilor şi surorilor şi a tuturor celor pe care îi pomenesc în rugăciunile mele! o metanie
Iartă Doamne păcatele şi greşelile fraţilor, surorilor şi a tuturor celor care mă pomenesc în rugăciunile lor şi se gandesc la mântuirea sufletului meu şi a familiei mele! o metanie
Ascultă Doamne smeritele noastre rugăciuni, a celor ce cerem Milostivirii Tale, ce ştii că ne sunt nouă de trebuinţă sufletului şi trupului şi dăruieşte robilor Tăi ce-i pomenesc în rugăciunile mele! o metanie
Dă-le lor şi nouă iertare păcatelor şi izbăvire de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi. Măreşte credinţa, nădejdea şi dragostea în sufletul nostru, primeşte-ne în pocăinţă şi revarsă peste noi toţi Harul Tău. Trimite pe Sfinţii Tăi Îngeri Doamne, să ne înveţe a lucra cu stăruinţă orice faptă bună, pentru a ne păzi de tot păcatul şi sminteala, pentru a ne ţine pe toţi uniţi în legătura păcii, a dragostei şi a ascultării de Sfanta noastră Biserică Ortodoxă şi de conducătorii ei cei duhovniceşti, care se ostenesc a ne arăta căile Tale! o metanii
Scrie Doamne şi numele nostru în Cartea Vieţii Tale, şi fereşte-ne de ceasul încercărilor. Ajută-ne Doamne să sfârşim cu bine viaţa aceasta, dăruindu-ne sfarşit uşor şi fără dureri şi îngeri milostivi care să ne întărească şi să călătorească cu noi la Împărăţia Ta! o metanie
Apără şi păzeşte Doamne, pe părinţii noştri cei duhovniceşti, pe Prea Fericitul Părintele nostru Patriarh (…), Sfantul Sinod cu toţi episcopii noştri, toată preoţimea, diaconimea pe misionarii creştini care se ostenesc în propovăduirea Evangheliei, pe călugări şi călugăriţe, monahi şi monahii pe pustnicii şi sihaştrii din peşteri şi crăpăturile pămantului şi pe tot Clerul Bisericii Tale Creştine Ortodoxe! o metanie
Miluiește Doamne - pe toţi cei ce sunt bolnavi(…),pe cei călătoresc pe uscat, pe apă și prin aer, pe văduve şi pe orfani, pe bătrani şi pe copii, pe toţi care sunt în războaie, în cutremure, incendii, inundații și secete, în arșița frigului, în suferinţă şi necazuri, în lipsuri şi dureri, în închisori - după mare mila Ta! o metanie
Iartă Doamne pe toţi vrăjmaşii, rău voitorii şi clevetitorii noştri, toţi cei caută să ne împileze şi să ne facă rău şi să aducă vină nedreaptă asupra noastră. Smereşte-i pe ei Doamne ca să cunoască că Tu eşti Apărătorul nostru (deşi suntem şi noi păcătoşi) şi ne păzeşte de răutatea lor! o metanie
Iartă Doamne păcatele părinţilor care ne-au născut(…), naşilor care ne-au botezat/cununat (…), finilor noștri, bunicilor, moșilor și strămoșilor noștri și a întregii noastre familii, învăţătorilor care ne-au învăţat carte, şi la toţi miluitorii, ajutătorii, găzduitorii şi la toţi binefăcătorii noştri, la tot neamul nostru cel creştinesc, căruia îi trebuie mila şi ajutorul Tău şi la cei vii şi la cei adormiți! o metanie
Iartă-i Doamne şi Părintelui meu duhovnic (…), păcatele, datoriile, obligaţiile şi orice făgăduinţă ce a făcut înaintea Ta, şi n-a putut-o îndeplini. Dăruieşte-i dezlegare şi iertare de orice greşeală. Primeşte-i osteneala ce face pentru noi, şi ascultă smeritele noastre rugăciuni, învrednicindu-ne de viaţă veşnică şi fericită, unde este lumina Ta! Amin. o metanie
Iartă-i Doamne, pe toţi prietenii și cunoscuții cu care am viețuit și viețuiesc în lumea aceasta şi s-au smintit din cauza mea, cu care am adus hulă împotriva Duhului Sfant, am făcut păcate de moarte şi păcate strigătoare la cer şi pe cei vii şi pe ce între timp au adormit! o metanie
Iartă Doamne, păcatele la toţi adormiţii din neamurile noastre, bunicii, moşii şi strămoşii noştri, părinţii, fraţii şi surorile, cu tot neamul nostru cel adormit și pe cei pe care-i pomenesc în rugăciunile mele! (aici se pomenesc morţii…) o metanie
Iartă Doamne, şi sufletele cele botezate în numele tău Prea Sfantă Treime, care au murit nepregatiți şi se află în iad, şi n-au fost vrăjmaşi ai Tăi, iar aici pe pămant nu au pe nimeni să se roage pentru ei, miluieşte-i Doamne, după mare mila Ta! o metanie
Doamne Sfinte Împărate!
Varsă-ţi marea bunătate!
Peste noi cei umiliţi
În puteri ne întăreşte
De păcate ne fereşte,
Fă-ne Doamne fericiţi!
AMIN +



sursa:https://www.facebook.com/r.alina.7?fref=ts

Camara Ta Mantuitorule-Cosmin Munteanu-cantaret muzica psaltica †

Nepsis Italia - DARUIND VEI DOBANDI

 Grupul de tineri din parohie intitulat: „Dăruind vei dobândi” este compus din 30 de elevi formează organizația de tineret Nepsis - Tivoli sub directa îndrumare a doamnei Gianina Ina Ghiuta, mediator cultural, profesor de religie şi limba română.

A TE SPOVEDI NU INSEAMNA NUMAI ATI SPUNE PACATELE, CI SI A INTREBA PE DUMNEZEU, PRIN DUHOVNIC, CE SA FACI

A TE SPOVEDI NU INSEAMNA NUMAI ATI SPUNE PACATELE, CI SI A INTREBA PE DUMNEZEU, PRIN DUHOVNIC, CE SA FACI

O multime de oameni socotesc ca atunci cand te spovedesti inseamna doar sa-ti spui pacatele si atat. Insa gresesc. Taina Spovedaniei, cum am mai amintit, implica pe duhovnic, pe Dumnezeu si pe penitent. Ori, aceast a treime de persoane, implicata in lucrarea de ridicare a omului, se poate
compara cu un laborator duhovnicesc a carui menire este redarea sanatatii sufletesti a celui in cauza. Laboratorul Sfintei Spovedanii este fundamental pentru formarea personalitatii umane, pentru intelepciune si pentru o traire in realitate. Atunci cand mergem la Spovedanie sa nu avem in minte ca spunem doar ce-am mai facut in ultimul timp, cu mai mult a sau mai putina cainta, sau chiar dezvinovatin-du-ne total s i dand vina pe altcineva si atata doar. Asa cum am mai spus, inainte de a merge la Spovedanie trebuie sa ne pregatim t inand post si rugandu-ne lui Dumnezeu sa ne transmita prin duhovnic sfaturile necesare vietii noastre. Putem gresi lasand doar pe duhovnic sa decida, fara a ne ruga si noi lui Dumnezeu. Deci Taina Spovedaniei implica: marturisirea pacatelor cu toata cainta; dorinta de indreptare; cererea, de iertare a pacatelor si intrebarea pusa lui Dumnezeu prin duhovnic: ce sa facem mai departe? Aceast a intrebare in duh este foarte importanta si putem, cu mila lui Dumnezeu, sa obtinem un raspuns de disciplinare a vietii. Daca Dumnezeu vede ca-L intrebam cu toata sinceritatea si caint a, nu numai ca ne da raspunsul adevarat, ci ne da si puterea pentru a-l realiza.

 

 http://desprespovedanie.blogspot.it

 

TAINA SPOVEDANIEI ESTE NUMITA SI „AL DOILEA BOTEZ”

TAINA SPOVEDANIEI ESTE NUMITA SI „AL DOILEA BOTEZ”

Asa cum la Sfantul Botez se iarta toate pacatele savarsite pana atunci de fiecare ins si insusi pacatul stramosesc, transmis din neam in neam pana azi, tot astfel se intampla la Sfanta Spovedanie. Majoritatea sectantilor, care au parasit Biserica lui Hristos autentica, socotesc ca Botezul trebuie savarsit numai la o varst a cat mai inaintat a pentru a li se ierta pacatele si a li se asigura mantuirea. Ei spun ca dupa Botez pot sa faca orice pentru ca, dupa parerea lor, au asigurata mantuirea daca s-au botezat in ritualul lor. Deci pe ei nu-i mai intereseaza pacatele dupa Botez. Insa Biserica Ortodoxa si Sfintii Parint i socotesc ca atunci cand te botezi ti se iarta,in primul rand, pacatul stramos esc pe care-l mostenesti si, in al doilea rand, ti se iarta toate pacatele facute personal pana atunci. La copiii mici, cand se boteaza, nu se mai pune problema pacatelor personale. Insa de la varsta de 7 ani in sus, fiecare ins are pacate personale. De aceea de la 7 ani toti trebuie sa ne spovedim, sa ne curatim de pacate, intocmai ca la Botez. Botezul nu se poate repeta, insa Dumnezeu a lasat Taina Sfintei Spovedanii pentru a ne curati macar de pacatele pe care le facem zilnic, cu voie sau fara de voie. De aceea la Spovedanie i se mai zice „al doilea Botez”.

 http://desprespovedanie.blogspot.it

Unii socotesc ca spovedania trebuie sa o facem la batranete

O mare ispita diavoleasca ii paste pe unii oameni care, in necunostinta de cauza, comenteaza zicand ca Spovedania trebuie sa o faca la batranete. Este atata viclesug al diavolului in aceasta amanare care ne tine departe de harul iertarii, incat raspunsul trebuie dat fara intarziere:
I. In primul rand, nu putem sti daca fiecare dintre noi oamenii ajungem la o varsta inaintata. Cate morti premature nu se intampla?!
II. Chiar daca ajungem la batranete, nu putem stii daca vom reusi sa ne si spovedim. Pe de o parte din cauza mandriei, pe de alt a parte, datorit a obisnuintei rele, nu se stie daca omul ajuns la o varsta inaintata se poate roti la asemenea grade mari, asa incat sa faca o spovedanie curata, avand in vedere ca nu a mai facut-o niciodata. Cam ce semana m la tinerete, aceea culegem la batranete! In cele mai multe cazuri oamenii ajunsi in asemenea situatii sunt iremediabili. Foarte greu este sa indrepti un batran care a trait toata viat a lui departe de Dumnezeu si de poruncile Lui, departe de Biserica si de tot ceea ce este sfant. Numai mila lui Dumnezeu mai poate face minuni!
III. Cei casatoriti, cu familii, cu copii si nepoti, trebuie sa se gandeasca foarte serios la transmiterea pacatelor lor peste urma si. De ce sa sufere un copil pentru pacatele parintilor? Nu
poti sa stii cat traiesti, daca mai ai timp de Spovedanie si canon pentru pacate.
IV. A te spovedi inseamna a te curati de pacate si a te apropia de Dumnezeu. Ori, daca stai toata viata nespovedit si necuratit de pacate, de unde mai poti avea garantia curatirii de pacate, a iertarii si a apropierii de Dumnezeu? Cunoastem cum foarte multi sfinti din tinerete au trait aproape de Dumnezeu si, ajunsi la batranete, le era frica sa nu piarda pe Dumnezeu si mantuirea lor.
V. Pacatele le facem continuu. Chiar daca ne spovedim la tinerete, nu inseamna ca nu mai facem pacate. Dar ce sa mai vorbim de cei ce nu s-au spovedit niciodata in viata?! Este greu sa intretii o haina curata permanent, sa o speli de fiecare data de cea mai mica murdarie. Dar, ce sa mai spunem daca nu ti-ai spalat haina toata viata?! Se mai poate spala? Sau, daca reusesti s-o speli, se mai poate garanta portul ei pe mai departe? Se risca o degradare totala. Ideal este curatarea ei periodica, fapt care-i garanteaza viata lunga. Asa este si cu Spovedania periodica, adica curatarea periodica a sufletului; acest lucru it i poate garanta titlul de cetatean al raiului, casnic al lui Dumnezeu si prieten al sfintilor.
VI. Atunci cand un parinte intr-o familie nu se spovedeste, nu merge la biserica, nu are habar de Tainele bisericii, cum poate da el o educatie sanatoasa copilului sau? Ce exemplu poate lua copilul de la el, decat numai rau. Nu trebuie sa ne miram de apucaturile rele ale copiilor ce nu au primit o educatie religioasa in casa.
VII. Pentru a avea o casnicie cat mai sanatoasa, cei doi tineri care se casatoresc, daca nu se vor spovedi continuu, nu vor avea decat de pierdut. Fidelitatea conjugala se pastreaza, cel mai bine si sigur in viata, atunci cand ambii sot i se spovedesc periodic. Ignorarea Spovedaniei in casnicie aduce certuri, betii, desfranari, batai, despartiri, crime, avorturi etc.
VIII. Tot timpul in viata, indiferent de varsta, tanar sau batran, atunci cand se spovedeste, pe langa iertarea de pacate, prime ste noi forte de la Duhul Sfant pentru infruntarea raului.
IX. Indiferent de varst a, atunci cand ne spovedim trebuie sa cerem sfaturi pentru viata: „intelepciunea sta intru sfat mult” spune Sfanta Scriptura sau „Cine vrea sa se mantuiasca, cu intrebarea sa calatoreasca" spun Sfintii Parinti in Paternic. Tot timpul in viata sa nu facem nimic fara sfatul duhovnicului. Daca intrebam intru smerenie avem protectia Duhului Sfant. Cu alte cuvinte, a te spovedi tot timpul in viata inseamna smerenie, inseamna constientizarea nimicnicieinoastre omenesti, inseamna crestere in virtuti, inseamna apropiere de Dumnezeu, inseamna mantuirea sufletului.

 http://desprespovedanie.blogspot.it

Rugaciunea Parintelui Ilarion Argatu

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si. Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesli oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata". Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos..."

Educatie si misiune

 ◦.¸¸.◦ † ◦.¸¸.◦ Fiecare din noi poate şi trebuie să devină un lucrător harnic în via Domnului ◦.¸¸.◦ † ◦.¸¸.◦
 Andrei si Ioan doi fratiori care "au facut ochi"in Biserica noastra.In fiecare sfanta zi de Duminica vin insotiti de mama si neobosita lor bunica la sfanta Liturghie †

Sfantul Maslu in parohia noastra †

Am avut, iarasi posibilitatea de a ne ruga, împreună cu preoții slujitori, pentru a primi vindecare in bolile noastre sufletești și trupești și iertare de păcate de la "Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre"- Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Împreună cu părintele paroh Florea Ion au slujit parintele Iosif de la parohia Sfantul Stefan( Valmontone)si parintele Vasile de la parohia Sfantul Ignatie(Frosinone)†

 Mulţumim Ţie, Doamne Dumnezeul nostru, Bunule şi Iubitorule de oameni, doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, Cel ce porţi fără durere neputinţele noastre, cu a Cărui rană toţi ne‑am vindecat; Păstorule cel bun, Care ai venit spre căutarea oii celei pierdute; Cel ce dai mângâiere celor slabi la suflet şi viaţă celor zdrobiţi; Care ai tămăduit izvorul celei ce era în curgerea sângelui de doisprezece ani; Cel ce pe fiica cananeiencei ai izbăvit‑o de demonul cel cumplit; Care ai iertat datoria celor doi datornici şi ai dăruit iertare femeii celei păcătoase; Cel ce ai dăruit vindecare slăbănogului împreună cu iertarea păcatelor lui; Care cu cuvântul ai îndreptat pe vameşul şi ai primit pe tâlharul prin mărturisirea lui cea mai de pe urmă; Cel ce ai ridicat păcatele lumii şi pe Cruce le‑ai pironit; Ţie ne rugăm şi cu umilinţă la Tine cădem: în bunătatea Ta, Însuţi slăbeşte, lasă, iartă, Dumnezeule, fărădelegile şi păcatele robului Tău (N) şi greşealele lui cele de voie şi cele fără de voie, cele cu ştiinţă şi cu neştiinţă, cele prin călcarea de poruncă şi prin neascultare, cele din timpul nopţii şi cele din timpul zilei; şi de este sub blestem preoţesc, sau al tatălui său, sau al mamei sale, sau cu ochii a poftit, sau cu mirosul s‑a desfrânat, sau cu pipăitul s‑a pornit spre desfrânare, sau cu gustul s‑a dezmierdat, sau cu vreo aprindere oarecare trupească sau sufletească s‑a despărţit de a Ta voie şi sfinţire, orice a greşit şi el şi noi, ca un bun şi iubitor de oameni Dumnezeu, Care nu ţii minte răul, iartă. Şi nu lăsa pe acesta şi pe noi să cădem în viaţa cea întinată, nici pe căile pierzării să alergăm. Aşa, Stăpâne Doamne, ascultă‑mă pe mine păcătosul în ceasul acesta, pentru robul Tău (N). Treci cu vederea, ca un Dumnezeu, Care nu ţii minte răul, toate păcatele lui. Izbăveşte‑l pe el de chinul cel de veci. Gura lui o umple de lauda Ta. Buzele lui le deschide spre slăvirea numelui Tău. Mâinile lui le întinde spre lucrarea poruncilor Tale. Picioarele lui îndreptează‑le spre vestirea Evangheliei Tale. Toate mădularele şi gândirea lui, întăreşte‑le cu harul Tău. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, Care prin Sfinţii Tăi Apostoli ne‑ai poruncit nouă, zicând: orice veţi lega pe pământ vor fi legate şi în ceruri şi oricâte veţi dezlega pe pământ vor fi dezlegate şi în ceruri. Şi iarăşi: cărora veţi ierta păcatele, se vor ierta lor şi cărora le veţi ţine, ţinute vor fi. Şi precum ai ascultat pe Iezechia în întristarea sufletului său la ceasul morţii şi nu i‑ai trecut rugăciunea lui, aşa auzi‑mă în ceasul acesta şi pe mine smeritul şi păcătosul şi nevrednicul robul Tău care mă rog Ţie; căci Tu eşti, Doamne Iisuse Hristoase, Cel care ai poruncit să iertăm de şaptezeci de ori câte şapte celor ce cad în păcate, şi în bunătatea Ta şi în iubirea Ta de oameni, Îţi pare rău de faptele noastre cele rele şi Te bucuri de întoarcerea celor rătăciţi. Că precum este slava Ta, aşa este şi mila Ta, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tatălui Părinte şi Preasfântului şi bunului şi de‑viaţă‑făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

 Facă‑se, Doamne, untdelemnul acesta, untdelemn de bucurie, untdelemn de sfinţenie, îmbrăcăminte împărătească, pavăză puternică izbăvitoare de toată lucrarea diavolească, pecete nestricată, bucurie a inimii, veselie veşnică. Ca şi cei ce se vor unge cu untdelemnul acesta al înnoirii să fie de temut pentru cei potrivnici şi să strălucească în strălucirile sfinţilor Tăi, neavând întinăciune ori prihană; să fie primiţi în odihna Ta cea veşnică şi să ia plata chemării celei de sus. Că Ţie se cuvine să ne miluieşti şi să ne mântuieşti, Dumnezeule, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Unuia‑Născut Fiului Tău şi Preasfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin

BineCuvântaţi, părinţi sfinţiţi, şi ne iertaţi pe noi păcătosii †