EVANGHELIA DUMINICII A 8-A DUPĂ RUSALII

Minunea cu înmulţirea pâinilor şi a peştilor

O, ce înţeles adânc este în această evanghelie! Dar acest înţeles îl afli numai când citeşti Evanghelia cu luare-aminte. Minunea din evanghelie nu stă numai în aceea că Iisus a săturat cinci mii de oameni cu cinci pâini şi doi peşti, ci minunea stă şi în aceea că acei cinci mii de oameni umblaseră o zi întreagă după Cuvântul lui Dumnezeu. O zi întreagă Îl ascultase gloata pe Mântuitorul şi nu se mai sătura de învăţăturile Lui. Mântuitorul Se retrăsese „într-un loc pustiu, departe de sate“ şi gloata Îl urmase ca să-L asculte şi să-şi sature sufletul cu învăţăturile Lui. Când s a înserat, învăţăceii s-au apropiat de El şi I au zis: „Locul acesta este pustiu şi, iată, vremea a trecut; dă gloatelor drumul să se ducă prin sate să-şi cumpere mâncare“. Nu trebuie să meargă, a răspuns Iisus… Pe Mine M-au ascultat, a Mea e grija să le dau să mănânce. Şi Mântuitorul le a săturat şi foamea lor cea trupească.
Să luăm aminte! În Evanghelia cu săturarea celor cinci mii de oameni sunt două minuni:
Minunea cea dintâi a fost minunata umblare a gloatei după Cuvântul lui Dumnezeu, minunata flămânzire trupească a celor cinci mii de oameni după Cuvântul Mântuitorului. Mântuitorul a săturat mai întâi această flămânzire sufletească şi apoi a săturat foamea lor cea trupească. Aici este, dragă cititorule, înţelesul cel adânc al Evangheliei. Gloata celor cinci mii simţise mai întâi foamea cea sufletească, pe urmă Mântuitorul a avut grijă de foamea lor cea trupească. Aşa e şi azi. Domnul are grijă de toate lipsurile noastre când petrecem lângă El. Minunea din Evanghelia cu minunata săturare a celor cinci mii se întâmplă şi azi, se întâmplă şi în faţa mea şi a ta, iubite cititorule. Când umbli cu sufletul flămând după învăţăturile Mântuitorului, când simţi în tine neîncetat o foame de a auzi Cuvântul lui Dumnezeu, când te ţii mereu de Domnul şi petreci mereu lângă El, pentru a-ţi sătura şi hrăni sufletul cu învăţăturile Lui, atunci El are grijă şi de toate lipsurile traiului tău. În chip minunat ştie şi azi Domnul sătura pe cei care petrec lângă El. „N-am văzut pe dreptul cerşind pâine“ – zice Psalmistul. Sunt şi azi atâtea văduve şi atâţia săraci despre care te miri cum trăiesc în această scumpete. Domnul binecuvântează pâinea şi puţinul lor, pentru că petrec o viaţă curată, de rugăciune şi purtări bune. Să fim bine înţeleşi. Mântuitorul nu predică lenea şi trândăvia. Lucrul mâinilor şi umblarea după cele trebuincioase sunt o poruncă a Evangheliei, însă grija de cele sufleteşti trebuie să stea în fruntea tuturor alergăturilor noastre, căci numai atunci se pogoară spor şi binecuvântare şi peste lucrul mâinilor noastre. „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi toate celelalte se vor adăuga vouă“ (Matei 6, 33). Însă cei mai mulţi caută întâi cele lumeşti, iar de cele sufleteşti nici habar nu au. Au uitat oamenii cuvintele Mântuitorului: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt ce iese din gura lui Dumnezeu“ (Matei 4, 4). Însă cine umblă azi flămând după Cuvântul lui Dumnezeu? Între oamenii de azi este o foame nebună după plăceri, pofte, îmbogăţiri, desfătări lumeşti. Nu căutăm mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, nu însetoşăm după hrana cea sufletească şi de aceea nu mai putem scăpa de necazuri, frământări, greutăţi şi lipsuri mari… Linişte şi uşurare nu ne vor veni până când nu va fi foamete pe pământ – dar nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foamete de a auzi Cuvântul lui Dumnezeu (Amos 8, 11). Dragă cititorule, Iisus Mântuitorul împarte şi azi pâine sufletească celor flămânzi. „Iisus a zis: Eu sunt Pâinea Vieţii; cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată…“ (Ioan 6, 35). „Eu sunt Pâinea cea Vie care s-a pogorât din cer; dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi în veac“ (Ioan 6, 51). Această Pâine este Jertfa cea Sfântă, Trupul şi Sângele Domnului, care ni s-a dat spre viaţa veşnică. Câţi însă se hrănesc cu această Pâine a vieţii?
Cuvântul lui Dumnezeu, după care umbla flămândă gloata celor cinci mii de oameni, se află şi azi în Sfânta Scriptură, în Evanghelia Mântuitorului, în Noul Testament; însă câţi cititori de carte umblă să citească învăţăturile Mântuitorului din Noul Testament? Câţi creştini au Biblia, au Pâinea, au Cuvântul lui Dumnezeu în casa lor şi se hrănesc regulat cu această Pâine? Într-un sat de frunte am numărat astă-vară douăzeci de cazane de fiert rachie şi oamenii se pregăteau să mai cumpere cinci. Însă n-am aflat în întreg satul nici o Biblie. Ce lucru dureros! Despre noi spunem că suntem sănătoşi când avem poftă de mâncare şi mâncăm bine. Însă când pierdem pofta de mâncare e semn rău, e semn de boală, iar când nu ne trebuie mâncare, suntem greu bolnavi. O, nesocotiţii de noi! De am pricepe că această regulă se întâmplă şi cu sufletul nostru… Sufletul cel viu şi sănătos are şi el poftă de mâncare sufletească, îşi cere şi el hrana lui zilnică, însă când omul e atins de atare boală sufletească, începe să nu-i mai placă hrana cea sufletească, n-are poftă de ea, n-o mănâncă, iar sufletul lui este mort sau, mai bine zis, omorât de foame, căci omul nu i-a mai dat hrană. O, câte suflete mor în această foame!
Toţi cei care urăsc Cuvântul lui Dumnezeu, toţi care se hrănesc cu pofte şi plăceri lumeşti poartă în ei astfel de suflete moarte şi omorâte de lipsa hranei sufleteşti.
Evanghelia de mai sus spune că Mântuitorului „I s a făcut milă de gloată“ (Matei 14, 14). „Milă-Mi este de gloată că n-are ce mânca… Nu vreau să le dau drumul flămânzi“ – zicea Iisus (Matei 14, 16). Mântuitorului Îi e milă şi azi de cei care stau flămânzi după Cuvântul lui Dumnezeu în pustia acestei vieţi. Mântuitorul îi plânge pe cei care îşi omoară sufletul cu fel de fel de otrăvuri. În pustia acestei vieţi pline de otravă sufletească, glasul Mântuitorului se aude strigând: „Eu sunt Pâinea Vieţii… Eu sunt Pâinea cea Vie…“ Veniţi şi luaţi hrană şi viaţă pentru sufletul vostru!… Auzi tu, dragă cititorule, acest glas?

sursa: http://comorinemuritoare.ro

Minunea săvârşită de Sfânta Ana pentru sultanul credincios

Sfânta Ana, mama Maicii Domnului, este socotită ocrotitoarea copiilor și a maternității, căci ea a zămislit la bătrâneţe, după multe rugăciuni, lacrimi şi post. Nenumărate sunt istorisirile monahilor de la Schitul „Sfânta Ana” din Muntele Athos despre familii care şi-au pierdut orice nădejde de a mai avea copii, dar cu ajutorul Sfintei Ana au devenit părinți, atunci când cu evlavie și credință au scăpat la ea și i-au cerut ajutorul. Una dintre ele este istorisirea de mai jos:

Sultanul Insulei Limnos nu putea să dobândească copii și din această pricină era foarte mâhnit. Auzise de la locuitorii insulei, care vizitaseră Sfântul Munte și Schitul „Sfintei Ana”, despre minunile mamei Maicii Domnului şi ajutorul pe care ea îl dă părinţilor soților fără copii. Fiind încredinţat de istorisirile pe care le auzise, el a trimis, prin niște închinători, daruri la Schit pentru Icoana Sfintei Ana și le-a cerut să-i aducă untdelemn și agheasmă de la Sfânta.

Pentru că sultanul era de altă religie, creştinii au aruncat darurile lui şi nu i-au adus nimic. Însă sultanul nu și-a pierdut nădejdea, ci a trimis alte daruri, prin alți închinători, la Schitul „Sfintei Ana”, și le-a cerut și acestora să-i aducă agheasmă și untdelemn de la Icoană, amenințându-i chiar cu pedepse aspre dacă nu-i vor aduce.

Monahii din Schit, deoarece sultanul nu era creștin şi din cauza pedepselor făgăduite creştinilor, i-au trimis apă de băut, nu agheasmă, şi ulei obişnuit, nu sfinţit. Însă Sfânta Ana, văzând credința și stăruința sultanului, l-a ajutat şi i-a împlinit cererea, iar la vremea cuvenită soţia i-a născut un prunc sănătos.

Drept recunoștință, sultanul i-a dăruit Sfintei Ana o candelă preţioasă, care atârnă la icoana ei şi astăzi. Dar fiindcă argintarul furase din materialul prețios, sultanul a adăugat oul din partea de jos a candelei, așa încât darul să fie complet, adică să aibă greutatea de argint pe care o făgăduise la început.

sursa: http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/sfantul-munte-athos/minunea-savarsita-de-sfanta-ana-pentru-sultanul-credincios

Canon de rugăciune la Sărbătoarea Adormirii Sfintei Ana, mama Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu

Tropar la Sărbătoarea Adormirii Sfintei Ana, mama Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea:

Pe Ceea ce a născut Viaţa, în pântece o ai purtat, pe Curata Maica lui, Dumnezeu, de Dumnezeu Gânditoare, Sfântă Ana. Pentru aceasta, acum la primirea cerească, unde este locaşul celor ce se veselesc întru slavă, bucurându-te acum te-ai mutat; cere pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dragoste, iertare de greşeli, pururea fericită.

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Deschide-voi gura mea...

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iertare de greşeli şi izbăvire de rele şi îndreptare vieţii cere pentru mine acum, cel ce laud astăzi a ta de lumină purtătoare pomenire şi Dumnezeiască strălucire, Sfântă Ana Prealăudată.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ai născut cu dumnezeiască cuviinţă pe cea care a născut Viaţa. Pentru aceasta, la Viaţa Cea pururea Vie te-ai mutat, desfătându-te în bucuria cea de negrăit şi în lumina cea neînserată, Sfântă Ana, de Dumnezeu chemată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Darul cel dumnezeiesc, Sfânta Ana, s-a mutat la bucurie, adică la Hristos, pe Care L-a născut fără de sămânţă fiica ei cea Curată; şi cu multă îndrăzneală stă înaintea Domnului, rugându-se să ne mântuiască pe noi pe toţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din tine ne-a strălucit nouă Soarele Dreptăţii şi a luminat tot pământul, cu cunoştinţa de Dumnezeu şi a stricat negura necredinţei, Curată, cu totul fără prihană şi Preafericită.

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu întru înţelepciune...

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Zămislit-ai şi ai născut pe Ceea ce a zămislit şi a născut mai presus de cuvânt pe Hristos, Cel Ce ţine împreună toate. Pentru aceasta adormirea ta, Sfântă Ana, o cinstim.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu laude se săvârşeşte slăvită pomenirea ta, că ai născut nouă pe Curata Maica lui Dumnezeu cea mai Înaltă decât laudele, Sfântă Ana, de Dumnezeu chemată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca soarele cu luna împreunându-se cu Sfânta Ana, Sfântul Ioachim Măritul, a născut Raza Fecioriei; prin care a Strălucit Raza Dumnezeirii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine tare Folositoare, Maica lui Dumnezeu, te-am câştigat şi nădejdile spre tine punându-le, ne mântuim; şi la tine scăpând, ne îngrădim.

Cântarea a 4-a. Irmos: Cel Ce sade în slavă...

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Gândind la cele ce scria în Lege, le-ai săvârşit şi Maicii Dătătorului de Lege maică ai fost. Pentru aceasta, acum toată făptura este datoare a săvârşi cu bucurie pomenirea ta.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fericit este cu adevărat pântecele tău cel ce a purtat pe Ceea ce a purtat în pântece Lumina lumii; şi sânul tău că a hrănit pe Ceea ce a hrănit cu lapte pe Hristos, Hrănitorul nostru, Sfântă Ana.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vieţuind fără prihană, ai născut pe Fecioara de Dumnezeu Născătoarea, Ceea ce a născut fără prihană pe Cuvântul Tatălui şi la Dânsul cu slavă te-ai deosebit, îndumnezeită fiind cu cinstitele Lui împărtăşiri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pântecele Fecioarei ca un Stog în arie cu adevărat s-a arătat, Spic Nearat având, cu Care se hrăneşte toată făptura, grăind: Atotputernice Hristoase, slavă puterii Tale.

Cântarea a 5-a. Irmos: Necredincioşii nu vor vedea...

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu adevărat cer ai născut pe pământ, pe Ceea ce a născut pe Făcătorul cerului, Care te-a mutat astăzi la cele cereşti cu slavă, Sfântă Ana Slăvită.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cetele cele fără de trup împreună dănţuieşti, cu minte fără materie bucurându-te, plină fiind de strălucirea Dătătorului de bogăţie. Ci, pomeneşte-ne şi pe noi, cei ce te lăudăm pe tine cu credinţă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ceea ce ai răsărit lămurit din rădăcina lui Iesei, ai odrăslit, slăvită, Toiagul cel bine Înflorit, pe Preacurata, din care a Odrăslit Floarea Cea Neveştejită, Iisus, Izbăvitorul nostru.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

La tine Singur Acoperământul cel Tare al credincioşilor scap şi spre tine îmi pun nădejdea mântuirii mele, Preasfântă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare, nu mă trece cu vederea.

Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas...

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strămoşii Domnului Iisus Dumnezeu, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, cei împodobiţi cu dreptatea, cu cântări după vrednicie să fie lăudaţi astăzi.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Toate laudele Sfânta Ana le-a covârşit, că a născut pe Ceea ce este mai presus decât toată lauda. Pentru aceasta, în ceata sfinţilor se sălăşluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pomenirea ta de lumină purtătoare este şi plină de strălucirea care trimite în lume raze de mântuire, Înţeleaptă Ana, plină fiind de toate darurile.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din Sfânta Ana te-ai născut, Împărăteasa lumii, Ceea ce ai născut pe Împăratul tuturor şi Fecioară ai rămas după naştere, mai înaltă fiind decât Heruvimii, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Cele de sus căutând...

Pomenirea strămoşilor lui Hristos să o prăznuim, cerând cu credinţă ajutorul lor, ca să se izbăvească de tot necazul toţi cei ce cântă: Dumnezeul nostru fii cu noi, Cel Ce ai preaslăvit pe aceştia precum ai binevoit.

Cântarea a 7-a. Irmos: Cel Ce ai mântuit în foc...

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca una care ai născut pe Maica Vieţii Celei Adevărate, Sfântă Ana, la viaţa cea adevărată te-ai mutat şi la lumină, grăind: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca una care ai fost maică a Maicii Mântuitorului, Sfântă Ana, cu fapte bune împodobită fiind, de pe pământ la cer ai mers lăudând şi grăind: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

La viaţa cea fără de sfârşit, la lărgimea cea preadesfătată a dulceţii Raiului, la Lumina Cea Neînserată ai mers, de Dumnezeu Purtătoare, grăind: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Împodobită fiind cu frumuseţile bunătăţilor, ai născut pe Cuvântul Cel mai Frumos decât fiii pământeşti, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, pe Cel Ce a împodobit cu cuvioase frumuseţi pe cei ce cu cântări te laudă pe tine.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe tinerii cei binecredincioşi...

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ceea ce mai înainte era stearpă a ajuns maica Singurei Născătoare de Dumnezeu, iar acum strămoaşa lui Hristos. Precum de haina stârpiciunei aşa şi de omorâre dezbrăcându-se, în latura celor vii cântă: pe Domnul lăudaţi-L, lucrurile, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Hristos deschizându-ţi ţie Uşile cele de sus, cu bucurie te-a primit, căci ai născut Uşa prin care Însuşi a trecut şi Încuiată o a lăsat după ieşire, de Dumnezeu Înţelepţită, după vrednicie, Minunată Ana. Pentru aceasta, te cinstim întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Ceea ce cu sfinţenie viaţa ţi-ai sfârşit, maică ai fost Sfintei pururea Fecioare, care a născut pe Cuvântul Cel Preasfânt Cel Ce ne-a dat nouă sfinţire şi mântuire, de Dumnezeu Înţelepţită, după vrednicie, Minunată Ana. Pentru aceasta, pe tine te cinstim întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe mine cel cuprins de multe nevoi şi sunt în primejdii din pricina viforului păcatului, îndreptează-mă acum cu suflările Duhului, la limanul cel fără valuri, de Dumnezeu Născătoare Stăpână, tu eşti Limanul creştinilor. Pentru aceasta, te lăudăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Eva prin boala...

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Eva cu adevărat cu neputinţa neascultării blestem a aşezat, iar tu blestemele stârpiciunii le-ai dezlegat, născând pe Maica lui Dumnezeu cea Curată, care a născut Binecuvântarea. Cu care împreună dănţuieşti după vrednicie, Minunată Ana.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din pământul pântecelui tău, cu adevărat s-a născut Pământul cel Sfânt, care a Răsărit fără Sămânţă, Spicul Cel Nelucrat, pe Hrănitorul lumii şi Domnul, Care înţelepţeşte te-a mutat pe tine la hrana cea neîmpuţinată, Sfântă Ana.

Stih: Sfântă, Preabinecuvântată Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Viaţa cea fără întristare şi fără stricăciune te-a primit pe tine după sfârşit, preamărită. Şi acum eşti părtaşă pomului vieţii, bucurându-te împreună cu adunările drepţilor şi cu dumnezeieştile oşti ale celor fără de trup. Pentru aceasta, pe tine toţi te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pomenirea ta mai luminoasă decât soarele ne-a răsărit nouă astăzi, cu raza bogatelor daruri luminându-ne, preacinstită şi negura patimilor risipind. Deci pe noi, cei ce o săvârşim, păzeşte-ne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preasfântă Fecioară Marie, Doamna tuturor, pe mine cel robit de toate greşelile, tu mă miluieşte; că tu ai născut pe Mântuitorul tuturor, Cel Ce ne-a mântuit pe noi de robia păcatelor, cu dumnezeiasca voinţă.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...

Maicii Stăpânului şi Făcătorului, maică ai fost Sfântă Ana, Preaslăvită, poruncile Lui neîncetat păzindu-le. Pentru aceasta, murind, la viaţa cea fără de moarte şi la Lumina cea Neînserată te-ai mutat cu adevărat. Pentru aceasta, sfântă şi de lumină purtătoare pomenirea ta săvârşind cu duhul, ne luminăm totdeana şi cu un glas grăim către tine: roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta

Tropar la Sărbătoarea Adormirii Sfintei Ana, mama Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu

Glasul 4

Pe Ceea ce a născut Viaţa, în pântece o ai purtat, pe Curata Maica lui, Dumnezeu, de Dumnezeu Gânditoare, Sfântă Ana. Pentru aceasta, acum la primirea cerească, unde este locaşul celor ce se veselesc întru slavă, bucurându-te acum te-ai mutat; cere pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dragoste, iertare de greşeli, pururea fericită.

Condac la Sărbătoarea Adormirii Sfintei Ana, mama Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu

Glasul 2
Cele de sus căutând...
Pomenirea strămoşilor lui Hristos să o prăznuim, cerând cu credinţă ajutorul lor, ca să se izbăvească de tot necazul toţi cei ce cântă: Dumnezeul nostru fii cu noi, Cel Ce ai preaslăvit pe aceştia precum ai binevoit.

Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Sfânta Ana, care, prin harul lui Dumnezeu, s-a făcut bunica după trup a Domnului nostru Iisus Hristos, se trăgea din seminţia lui Levi. Ea era ultima fiică a Măriei şi a preotului Mathan, care a preoţit pe timpul împărăţiei Cleopatrei şi a lui Sapor, împăratul perşilor, mai înainte de împărăţia lui Irod Antipa. Preotul Mathan a avut trei fete: Mar ia, Sovi şi Ana. Pe cea dintâi a măritat-o în Betleem şi a născut pe Salomeea; pe cea de-a doua a măritat-o tot în Betleem şi a născut pe Elisabeta, soţia preotului Zaharia şi mama Înaintemergătorului; iar pe cea de a treia, adică pe Sfânta Ana, a măritat-o în pământul Galileei şi a născut pe Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos. De aceea Salomeea, Elisabeta şi Sfânta Maria, sunt fete din trei surori, iar Mântuitorul nostru era văr de-al doilea după trup cu Sfântul Ioan Înaintemergătorul. Deci această Sfântă Ana, după ce a născut pe mântuirea a toată lumea, după ce a înţărcat-o şi după ce a dăruit-o în biserică la vârsta de trei ani, ca pe un dar fără de prihană lui Dumnezeu Atotţiitorul, a vieţuit cealaltă vreme a vieţii sale în post, rugăciuni şi faceri de bine către cei lipsiţi, şi s-a dus în pace către Domnul, la vârsta de 69 de ani. Sfântul Ioachim s-a săvârşit la 84 de ani, încât Sfânta Fecioară Maria, pe când se afla încă în templu, la vârsta de ll ani, a rămas fără părinţi.
sursa:
  http://www.doxologia.ro/adormirea-sfintei-ana-mama-preasfintei-nascatoare-de-dumnezeu
 

Mângâierea dumnezeiască…

Iisus este dulce, iar celui care îşi varsă amărăciunea durerii înaintea Lui, aceasta i se preface în sirop dulce.

Vrei ca rugăciunea ta să se facă din inimă şi să fie bine primită înaintea lui Dumnezeu? Să simţi durerea semenului tău ca şi cum ar fi a ta. Chiar şi numai un suspin din inimă pentru aproapele tău aduce rezultate minunate. Semnul că rugăciunea a fost bine primită este mângâierea dumnezeiască ce o simte omul după acea rugăciune.

Rugăciunea de noapte ajută mult cu liniştea ei şi este mai eficace şi pentru sporirea noastră duhovnicească, precum ploaia liniştită de noapte ajută mult la dezvoltarea plantelor.

Mult ajută trupului somnul de după apusul soarelui. Dar şi privegherea de după apusul soarelui mult ajută sufletul prin rugăciunea făcută cu umilinţă.

Trageți mereu de ața metaniilor până ce se vor dezgheța uleiurile duhovnicești ca să poată porni mașina duhovnicească și inima să lucreze singură rugăciunea.

Potrivit cu jertfa și rugăciunea ce o face omul pentru sine sau pentru semenul său, va primi și ajutorul dumnezeiesc…

Viața cea dulce nu o simt cei ce se bucură de ea în chip lumesc, ci cei ce trăiesc duhovnicește și primesc și cele amare cu bucurie, ca buruieni tămăduitoare pentru sănătatea sufletului și se hrănesc numai pentru întreținerea trupului.

fragm. din Cuviosul Paisie Aghioritul – Flori din Gradina Maicii Domnului

Rugaciuni cand mergi la biserica

(Pasind in biserica, fa-ti semnul sfintei cruci si alungand toate grijile cele desarte, cu mare evlavie rosteste aceste rugaciuni):

Rugaciune cand intram in biserica

Intra-voi in casa Ta, inchina-ma-voi in biserica Ta cea sfanta, intru frica Ta, Doamne, povatuieste-ma cu dreptatea Ta, pentru vrajmasii mei, indrepteaza inaintea Ta calea mea, ca fara impiedicare sa preamaresc o Dumnezeire, pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciune la icoana Domnului Iisus Hristos

Preacuratului Tau chip ne inchinam, Bunule, cerand iertare greselilor noastre, Hristoase Dumnezeule; ca de voie buna ai voit a te sui cu trupul pe cruce, ca sa scapi din robia vrajmasului pe cei ce I-ai zidit. Pentru aceasta, cu multumita strigam Tie: toate le-ai umplut cu bucurie, Mantuitorul nostru, Cel ce ai venit sa mantuiesti lumea.

Rugaciune la icoana Maicii Domnului

Ceea ce esti izvorul milei, invredniceste-ne pe noi milostivirii, Nascatoare de Dumnezeu; cauta spre poporul cel pacatos; arata, precum de-a pururea, puterea Ta, ca intru tine nadajduind, strigam tie: Bucura-te, ca si oarecand Gavril, mai marele voievod al celor fara de trupuri.

Rugaciune la icoana invierii

Invierea Ta, Hristoase, Mantuitorule, ingerii o lauda in ceruri si pe noi, pe pamant, ne invredniceste cu inima curata sa te marim.

Rugaciune inainte de Sfanta Liturghie

Doamne Iisuse Hristoase, Care esti indurat si milostiv tuturor celor ce Te cheama pe Tine, Tie ma rog: daruieste-mi putere si invredniceste-ma ca intru frica de Dumnezeu, cu toata intelegerea si cu toata luarea-aminte sa pot sta pana la sfarsit cu inima infranta si sa ascult din toata inima cuvintele Tale cele datatoare de viata si sa pot slavi cum se cuvine Jertfa cea fara de sange a Sfintei si Dumnezeiestii Liturghii.
Alunga din inima mea toate gandurile desarte, lumineaza-mi mintea cu stralucirea cunostintei de Dumnezeu, revarsa in inima mea mila Ta cea izvoratoare de incredere, intareste-ma si ma lumineaza intru frica Ta, care este inceputul a toata intelepciunea. Asa Doamne Imparate, auzi-ma cand Te chem si daruieste iertare tuturor pacatelor mele, ca binecuvantat esti impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant inveci. Amin.

Rugaciune la sfarsitul Sfintei Liturghii

Multumescu-Ti Tie, Doamne, Atottiitorule, ca m-ai invrednicit pe mine, pacatosul, in aceasta sfanta zi, in sfanta si dumnezeiasca Ta biserica, de Jertfa dumnezeiasca si fara de sange care Ti s-a adus tie, in cuvinte de slava, de preotul slujitorul Tau, pentru pacatele noastre si intru aducerea aminte a infricosatoarelor patimi ale Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Ma rog tie, dar, Stapane Iubitorule de oameni, iarta-mi toate pacatele si-mi da mie ca in toate zilele vietii mele sa-mi aduc aminte de binefacerile Tale si cu cuget curat multumiri si rugaciuni sa-Ti aduc Tie, Parintelui celui fara de inceput, impreuna si Unuia Nascut Fiului Tau si Preasfintitului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Rugaciune la iesirea din biserica

In mainile milostivirii Tale celei mari, o, Dumnezeul meu, incredintez sufletul si trupul meu, simturile si graiurile mele, sfaturile si gandurile mele, lucrurile si toate cele trebuincioase trupului meu, intrarile si iesirile mele, alegerea si sfarsitul vietii mele, ziua si ceasul rasuflarii mele, mutarea mea, odihna, invierea sufletului si trupului meu cu sfintii cei alesi si cu cei drepti. Iar Tu ma binecuvinteaza, miluieste-ma si ma mantuieste de tot raul si fara de pacat ma pazeste intru toate zilele vietii mele, ca prin bunata-vesnica cu sfintii Tai, intru imparatia Ta si cu dansii sa te maresc in veci. Amin.

" Bucuria Copiilor"

Deși timpul trece repede peste noi, aducând mereu fapte și noi întâmplări, nu putem să le neglijăm pe cele deja petrecute, mai ales, atunci când ele au o mare importanță pentru noi! Așa se face, că trebuie să amintim cu mare drag, de un eveniment important, atât pentru Parohia noastră- Sfinții și Dumnezeieștii Părinți Ioachim și Ana-, cât și pentru Protopopiatul nostru-Lazio 2. Este vorba de Festivalul * Bucuria Copiilor*, etapa finală, ce s-a desfășurat în zilele de 6/7 iunie la Roma și la care au participat 9 Protopopiate ale Bisericii Ortodoxe Române din Cadrul Episcopiei Italiei. În ziua de 6 iunie, sâmbătă, a avut loc competiția sportivă, în care, atât tenisul de masă cât și fotbalul au fost foarte bine reprez

entate de copiii și tinerii ce au ieșit câștigători la etapele locale. Protopopiatul nostru, Lazio 2, a fost reprezentat la fotbal, categoria 8/13 ani, de Echipa Parohiei Tivoli, care a jucat 2 partide extrem de strânse și intens disputate, datorită inegalității de vârstă(concurenții fiind, în ambele partide, mai mari decât ai noștri) care a transformat bucuria jocului și a festivalului, în tensiune și nemulțumiri în aplicarea regulamentului. Copiii noștri au fost însă foarte bravi și au dat dovadă de mult curaj, pierzând cu multă demnitate în fața concurenței neloaiale. La categoria 14-18 ani însă, Protopopiatul Lazio 2 a ieșit câștigător pe țară, învingând cu tărie și fără dubii, prin Echipa Parohiei Fonte Nuova care a primit Cupa cea Mare și pe care o felicităm și cu această ocazie. Duminică 7 iunie, după participarea la Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată la sediul Episcopiei în Via Ardeatina, a avut loc desfășurarea programelor artistice, care de care mai frumoase și mai deosebite, prin interpretarea cântecului, a dansului și a poeziei, ce au fost răsplătite prin primirea diplomelor de participare și a celor de grup. Protopopiatul Lazio 2 a fost reprezentat de Grupul Protopopial GRAI STRĂMOȘESC, recent înființat prin fuziunea membrilor participanți la faza locală, a trei parohii: Rignano Flaminio, La Rustica și Tivoli, care și- au dorit să fie parte componentă a acestuia și care, într-un timp foarte scurt, au dovedit că se poate, atunci când vrei cu adevărat. Prin punerea în scenă a Baladei Miorița=tezaurul Folclorului Românesc- pe fondul muzical al Doinei de Jale a lui Gheorghe Zamfir-atât de frumos și corect interpretate de copiii grupului, Protopopiatul nostru a reușit să se diferențieze, reprezentând în timpul indicat de 15 minute ( și prea puțin respectat de celelalte grupuri sau, deloc) o temă grea dar de neegalat! Urmarea a fost acordarea Diplomei prin care, Grupul Nostru și-a primit Sfântul ocrotitor: Sfântul Grigorie Dialogul! Pentru că Festivalul a avut loc în Duminica Tuturor Sfinților, toate grupurile participante au primit câte un Sfânt Ocrotitor, atent ales, alături de diploma de apreciere. La secțiunea Arte Plastice, după timpul de lucru de 2 ore, participantele noastre : Gabriela, Anastasia și Rebeca au fost premiate și apreciate pentru minunatele lor lucrări, realizate cu migală și precizie, în creion și desen. Dând Slavă Domnului pentru toate, felicităm încă o dată pe minunații noștri participanți și pe toți cei care și-au dat mâna creștinește pentru a bucura, încuraja și aprecia acești copiii români talentați, atât de aici cât și de pe tot cuprinsul Italiei, menționând că nu am scos la iveală inadvertențele ca pe niște reproșuri și nici ca să ne punem în vreo lumină mai favorabilă, ci doar pentru că nu putem trece cu vederea ceea ce ar putea să-i învețe pe copiii noștri, ca mâine să nu respecte o cerință sau să nu pună preț pe un regulament afișat! Doamne ajută! Cu iertare, Ana Crețu

"Cine se aseamana, se aduna !"

Crestinii se aduna intotdeauna, atat in biserica, cat si in afara ei, pornind de la o baza comuna, anume de la "un Domn, o credinta si un botez" (Efeseni 4,5) "Dumnezeu ne-a creat pentru comuniune. Deci, cu cine ne vom aduna, cu acela ne vom asemana." Sa ne traiti dragi parinti, rugati-va pentru noi pacatosii+

Slujba Sfantului Maslu in prezenta Înaltpreasfințitului Laurențiu Streza-Mitropolitul Ardealului

Vineri, 19 iunie, începând cu orele 18.00, Parohia noastră a avut prilej de mare sărbătoare! Ca o minunată binecuvântare, slujba Sfântului Maslu a fost oficiată de un sobor aparte, având în frunte pe Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza-Mitropolitul Ardealului( aflat zilele trecute la Roma) și pe Preasfințitul nostru Părinte Siluan, Episcopul Italiei, care ne-au încălzit inimile cu prezența și cuvântul duhovnicesc, întărindu-ne și bucurându-ne sufletește! Soborul, celor 7 ierarhi, preoți și diaconi, prezenți în Biserica noastră, cât și numărul credincioșilor ce a depășit 200 de persoane, s-au unit în rugăciune, chemând ajutorul Domnului și mulțumindu-I pentru toate binefacerile primite, dezvelind astfel, pe fețele noastre, bucuria Harului și aceea de a fi român creștin-ortodox! Seara s-a încheiat cu o agapă frățească, ce am fi vrut să nu se mai termine, nu pentru că nu ne-am fi putut desprinde de gustul bucatelor, ci pentru că am fi vrut să-I avem cât mai mult printre noi, pe cei doi Ierarhi și Părinți ai noștri care, au încununat această binecuvântată zi de la Domnul! Dăm Slavă Lui Dumnezeu pentru toate și, ne rugăm să putem păstra cât mai mult în suflete cele primite, auzite și sădite! A consemnat, Ana Crețu

Ambasadorul Romaniei pe langa Sfantul Scaun participa la Sfanta Liturghie(Parohia Ortodoxa"Sfintii si Dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana"-Tivoli )

Excelenta Sa Bogdan Tătaru-Cazaban (Ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun) împreună cu doamna Miruna Tătaru- Cazaban, au participat alături de noi la Sfânta Liturghie duminica trecută -Duminica a IV a după Rusalii.

Tehnici ortodoxe, de lupta, impotriva diavolilor

Crede într-un singur Dumnezeu, Preamărit şi închinat în Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Caută mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi celelalte ţi se vor adăuga ţie. Fii credincios lui Dumnezeu şi Bisericii Sale Ortodoxe şi ca fiu/fiica a/l ei, păzeşte-i poruncile. Precum în timpul lui Noe au scăpat de potop numai cei ce se aflau în corabie, aşa şi acum nu te poţi mântui în afara Bisericii Ortodoxe. Scopul vieţii este mântuirea, căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă dacă-şi va pierde sufletul? Scurta rugăciune de mai jos este cel mai preţios dar al lui Dumnezeu dat omului: „Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul/păcătoasa!” „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul/păcătoasa!” Spune frate/soro cu buzele şi cu inima neîncetat aceste cuvinte mântuitoare, deoarece luminează mintea, liniştesc inima, ard păcatele şi izgonesc pe necuraţi. Duminica şi sărbătorile lasă lucrul şi du-te la biserică spre a înălţa lui Dumnezeu rugăciuni de laudă, de cerere şi mulţumire, păzindu-te să nu necinsteşti aceste zile prin fapte netrebnice. Acasă să nu leneveşti, ci în faţa icoanei, cu candela aprinsă roagă-te lui Dumnezeu cu smerenie şi credinţă, dimineaţa şi seara, înainte şi după masă, la începutul şi sfârşitul lucrului. Sfintei Cruci a lui Hristos închină-te cu smerenie şi sărut-o cu credinţă şi dragoste, pentru că pe ea răstignindu-se Domnul a săvârşit mântuire a toată lumea. Respectă nunta ca pe o legătură sfântă şi în căsnicie du o viaţă cinstită, curată, plină de iubire şi credincioşie. Fereşte-te de avort prin care poţi ucide un suflet care, prin a sa trăire, ţi-ar putea mântui tot neamul. Creşte-ţi copiii în dragostea de Dumnezeu şi-i pregăteşte pe ei pentru a moşteni fericirea cea veşnică, pentru că vei răspunde de ei la Înfricoşata Judecată. Iubeşte şi cinsteşte pe părinţii tăi că-ţi va fi ţie bine în viaţă şi vei trăi ani mulţi pe pământ. Să te vezi pe tine ca mai rău / rea decât toţi ceilalţi şi vrednic/ă de adâncul iadului. Pentru toate să nu dai vina pe altcineva. Să te acuzi în faţa lui Dumnezeu pentru tot răul din lume. Ţine cele patru posturi din an şi zilele de miercuri şi vineri cu excepţia celor prevăzute cu harţi în calendar. Dimineaţa, pe nemâncate, ia Sfânta Anaforă, aghiazmă şi unge-te cu ulei sfinţit prin care primim binecuvântarea lui Dumnezeu şi Harul Preasfântului Duh. Cel puţin o dată pe an să faci sfeştanie în casă şi în fiecare lună stropeşte cu aghiazmă casa şi gospodăria. Când eşti bolnav, cheamă Preoţii bisericii pentru Sfântul Maslu. Străduieşte-te să ai un pomelnic permanent cu vii şi morţi, la cel puţin o biserică sau mănăstire. Fugi de lux, desfrânare, băutură, lene – mama tuturor relelor! La lucru străin nu întinde mâna. Fereşte-te de citirea cărţilor eretice şi de a purta discuţii cu sectanţii.si de a merge la adunarile lor. In nici un caz nu ne este permis sa ne rugam impreuna cu ei (nn). Vorbele rele strică obiceiurile bune. Să te împotriveşti cu toată tăria marilor păcate ce bântuie lumea: necredinţa, vrăjitoria, desfrânarea, avortul, sinuciderea treptată prin droguri, tutun, alcool, cafea şi să te străduieşti să-ţi sfinţeşti viaţa. Nimănui nu-i dori răul, iar pe cel ce ţi-a făcut binele nu-l uita. Fii cu toată lumea în pace. Zilnic împodobeşte-ţi sufletul cu fapte bune, creştineşti: smerenie, bunătate, blândeţe, milostenie, dragoste. Milostenia n-a sărăcit niciodată pe nimeni, dar beţia şi desfrânarea, da! Împlineşte canonul dat de duhovnic la spovedanie. Crede că Domnul nostru Iisus Hristos care S-a înălţat la ceruri va veni să judece viii şi morţii şi va răsplăti fiecăruia după credinţa şi faptele sale. Munceşte ca şi cum n-ai muri niciodată, dar îngrijeşte-te de suflet ca şi cum ai muri mâine! sursa:http://nicolaetritoiu.blogspot.it/